Licitație de peste 13 milioane de euro pentru reabilitarea Bazinului de Apă Curată Lunca Mare. Criza apei din Prahova a demonstrat importanța unei surse alternative pentru alimentarea Ploieștiului

Despre Bazinul de Apă Curată de la Lunca Mare, din județul Prahova, s-a vorbit intens în timpul ”crizei apei” care a lăsat zeci de mii de prahoveni fără apă la robinet, la finalul anului trecut.

La momentul decembrie 2025, Bazinul de Apă Curată Lunca Mare și tărăgănarea execuției lucrărilor de reabilitare a acestei surse alternative de alimentare cu apă pentru prahoveni au fost în centrul atenției tuturor instituțiilor responsabile – Ministerul Mediului, Administrația Națională ”Apele Române” și Exploatare Sistem Zonal Prahova – care au pasat responsabilitatea de la una la alta, dar și al populației direct interesate și al autorităților publice județene și locale.

Acum, la mai bine de jumătate de an de la ”criza apei” din Prahova, Administrația Națională „Apele Române” a lansat licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor de reabilitare a Bazinului de Apă Curată Lunca Mare și a lucrărilor anexe de pe râul Doftana, județul Prahova. Valoarea estimată a contractului este de 56,39 milioane de lei fără TVA, echivalentul a peste 10 milioane de euro fără TVA. Adică, inclusiv TVA, 68,2 milioane de lei (circa 13,4 milioane de euro).

Investiția vizează refacerea unui obiectiv strategic din cadrul Sistemului Hidrotehnic Voila, care are un rol esențial în alimentarea cu apă potabilă a municipiului Ploiești și a platformei industriale Brazi, în special în perioadele în care râul Doftana înregistrează debite mari și turbiditate ridicată.

Potrivit documentației tehnice întocmite de Aquaproiect în 2024, Bazinul de Apă Curată Lunca Mare a fost construit în perioada 1982-1986 și pus în funcțiune în anul 1988. La scurt timp după inaugurare au apărut însă primele probleme de comportare, constând în infiltrații și deformări ale dalelor de protecție.

Primele măsurători efectuate în anii 1990 și 1991 au indicat pierderi importante de apă prin infiltrații, de până la 230 de litri pe secundă. În anii următori, situația s-a agravat, fiind constatate tasări ale plăcilor de fund, deschiderea rosturilor dintre elementele structurale și degradarea terenului de fundare. În anumite perioade, debitele exfiltrate au ajuns la aproximativ 300 de litri pe secundă.

De-a lungul timpului au fost executate mai multe intervenții de remediere, în anii 1992, 1997, 2000, 2004 și 2008, însă acestea nu au reușit să elimine definitiv problemele structurale. Monitorizările realizate după 2004 au arătat că digurile de contur continuă să se taseze, în special pe malul stâng, unde au fost înregistrate deplasări de până la 80 de milimetri pe an.

Din cauza degradării continue a construcției, din anul 2008 bazinul a funcționat cu restricții, nivelul maxim al apei fiind redus sub cel prevăzut în proiect, ceea ce limitează și capacitatea de stocare.

Expertizele tehnice realizate în 2012 și 2017 au concluzionat că deteriorările pun în pericol integritatea structurală a bazinului și pot conduce la pierderea completă a capacității de stocare, fenomenul fiind unul evolutiv și necesitând intervenții urgente. Ulterior, s-au realizat expertize care au evidențiat necesitatea unor lucrări de reparații urgente. Până acum, însă, totul a rămas la nivel de documentație. 

Reabilitarea bazinului, care ar putea fi însă de durată - aproximativ 2 ani și jumătate - este considerată o investiție de importanță majoră pentru siguranța alimentării cu apă a municipiului Ploiești și a platformei industriale Brazi, întrucât va permite funcționarea în condiții de siguranță a sistemului hidrotehnic în perioadele critice.

Pe lângă etanşeizarea cu membrană de polietilenă, se vor monta ecrane de palplanșe pentru a devia apele subterane care „spală” terenul de sub construcție, punând în pericol integritatea structurală a întregului obiectiv. Fără aceste lucrări, bazinul riscă o pierdere integrală a capacității de stocare, ceea ce ar lăsa Ploieștiul și platforma Brazi, precum și alte localități prahovene, fără o rezervă vitală în perioadele de viitură pe râul Doftana, care ar genera turbiditatea extremă a apei.

Sursa foto: Google Earth