UPDATE / Judecătorii Curții de Apel București au decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu!

Magistrații Curții de Apel București au admis contestația făcută de DIICOT la decizia Tribunalului București privind instituirea controlului judiciar asupra lui Călin Georgescu, astfel încât fostul candidat la Președinția României va petrece următoarele 30 de zile în arest preventiv. Decizia judecătorilor Curții de Apel București este definitivă, urmând ca atât Georgescu, cât și celălalt inculpat din dosarul de înșelăciune și constituire de grup infracțional organizat în care sunt acuzați că ar fi cerut și primit suma de 1,1 milioane de euro de la un om de afaceri din Buzău, să fie duși în arest.

Într-o primă fază, cei doi magistrați care au judecat cererea DIICOT au avut opinii contrare, astfel că a fost nevoie de un al treilea judecător care a înclinat balanța în favoarea arestării preventive.

UPDATE: Polițiștii s-au prezentat deja la domiciliul lui Călin Georgescu, pentru a fi dus la Arestul Poliției Capitalei, pentru că decizia magistraților trebuie pusă de îndată în aplicare.

Update 2: La ora 18:00, Călin Georgescu, flancat de polițiști, a ieșit încătușat din locuință, urcat în autospeciala Poliției, cu destinația Arestul Central. 

Potrivit DIICOT, anchetatorii au stabilit că, în septembrie 2021, trei persoane – doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, de 56 de ani – ar fi constituit un grup infracțional organizat, coordonat de bărbatul de 64 de ani (n.n. - Călin Georgescu). 

Gruparea ar fi acționat în principal în România, dar și în Marea Britanie, având ca scop obținerea unor foloase patrimoniale prin inducerea în eroare a unor oameni de afaceri interesați să obțină finanțări pentru dezvoltarea unor afaceri.

Conform anchetatorilor, cei trei s-ar fi prezentat drept oameni de afaceri prosperi și administratori ai unor societăți străine, care ar fi avut acces la sume importante de bani și ar fi putut facilita obținerea unor împrumuturi de la instituții financiare din străinătate. Pentru accesarea finanțărilor, victimelor li s-ar fi solicitat depunerea unor garanții bănești.

Una dintre persoanele vătămate ar fi fost convinsă că poate obține o finanțare în valoare de 6 milioane de euro, în baza unui contract de creditare cu o instituție bancară, cu condiția constituirii unei garanții. În acest context, victima ar fi transferat membrilor grupării peste un milion de euro.

Ulterior, susțin procurorii, membrii grupului ar fi invocat posibilitatea majorării finanțării până la 15 milioane de euro, solicitând o garanție suplimentară. Ca urmare, persoana vătămată ar fi transferat încă 100.000 de euro.

Prejudiciul total reclamat în acest caz depășește 1,1 milioane de euro, potrivit DIICOT.