SRI: Rețea de sabotaj coordonată din Rusia, implicată în incendiul de la o platformă industrială din Brașov, filială a ROMARM

Serviciul Român de Informații (SRI) a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în provocarea incendiului izbucnit pe 14 septembrie 2026, pe platforma industrială Carfil din Brașov, în apropierea fabricii de armament CARFIL SA, filială a companiei naționale ROMARM. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, rețeaua avea în vizor și alte obiective industriale și militare din regiune.

Investigațiile desfășurate în cooperare cu parteneri interni și externi au confirmat implicarea mai multor cetățeni din state ex-sovietice, rezidenți în țări ale Uniunii Europene. În legătură cu activitățile acestora sunt în desfășurare proceduri judiciare în România și în colaborare cu autorități din mai multe state europene.

Fabrici de armament și obiective militare, printre țintele rețelei

Potrivit informațiilor obținute de SRI, activitățile rețelei nu se limitau la teritoriul României. Coordonatorii aflați în Federația Rusă stabiliseră o listă mai amplă de ținte din regiune, care includea facilități de producție de armament, atât de stat, cât și private, precum și alte obiective de interes militar și industrial.

Serviciul Român de Informații susține că acest caz face parte dintr-o campanie mai amplă de operațiuni de sabotaj coordonate de Rusia în Europa. Investigațiile desfășurate în cursul acestui an au scos la iveală și alte tentative care au vizat obiective din România, inclusiv facilități militare internaționale sau utilizate pentru instruirea forțelor armate ucrainene.

Potrivit SRI, scopul acestor acțiuni este intimidarea, afectarea capacităților de apărare și diminuarea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională.

Cum sunt recrutați cei implicați în operațiuni de sabotaj

SRI avertizează că recrutarea persoanelor pentru astfel de activități începe, de regulă, prin intermediul rețelelor sociale. Abordarea poate părea inițial inofensivă, persoanelor vizate fiindu-le oferite sume de bani pentru sarcini punctuale, precum supravegherea sau fotografierea unor obiective.

Ulterior, cerințele pot deveni tot mai grave, ajungând la distrugeri, incendieri sau chiar asasinate. În cazul în care persoanele recrutate refuză să continue, coordonatorii pot recurge la presiuni și șantaj.

Conform serviciului de informații, rețelele de sabotaj exploatează în special vulnerabilitățile financiare, dependențele sau antecedentele infracționale ale persoanelor vizate. Pentru a-și ascunde identitatea și deplasările, membrii acestora folosesc frecvent servicii de transport, cazare și mijloace de plată înregistrate pe numele altor persoane, precum și cartele telefonice din state terțe și aplicații de mesagerie criptată.

SRI precizează însă că aceste indicii trebuie analizate împreună și în context, deoarece niciunul dintre ele, luat separat, nu demonstrează implicarea unei persoane în activități de sabotaj.

Anchetele continuă în România

Verificările privind operațiunile de sabotaj identificate pe teritoriul României sunt continuate de SRI, împreună cu Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Direcția Generală de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne.

Instituția anunță că lucrează împreună cu parteneri naționali, europeni și transatlantici pentru identificarea și contracararea amenințărilor, protejarea obiectivelor vizate și informarea publicului cu privire la metodele folosite de rețelele de sabotaj.