Ansamblul funerar Mavros–Cantacuzino–Șuțu, de la Călinești-Prahova, se prăbușește sub ochii autorităților. Un urmaș al prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino cere intervenție de urgență

Unul dintre cele mai valoroase ansambluri funerare private din România, Ansamblul Mavros–Cantacuzino–Șuțu din Călinești, comuna Florești - județul Prahova, se află într-o stare avansată de degradare și este vandalizat, atrage atenția Max Caradja Johnson, unul dintre urmașii prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino – Nababul.

Max Caradja solicită intervenția autorităților pentru salvarea acestui ansamblu funerar care adăpostește mormintele unor personalități marcante din istoria României.

În cadrul ansamblului sunt înmormântați Ioan C. Cantacuzino, fost ministru al Justiției, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, președinte al Curții de Casație și unul dintre candidații la domnia Principatelor Unite în 1859, precum și soția sa, Maria Mavros Cantacuzino, fiica generalului Nicolae Mavros și mama profesorului Ion Cantacuzino, fondatorul școlii românești de imunologie și al Institutului Cantacuzino.

De asemenea, aici își doarme somnul de veci Nicolae Mavros, secretar al comisiei care a elaborat Regulamentul Organic, fondator al Muzeului de Antichități din București și unul dintre primii organizatori ai serviciului sanitar românesc.

Ansamblul include și monumentul funerar al Mariei Șuțu, născută Cantacuzino, realizat la Paris în anul 1878 de celebrul sculptor Mark Antokolski, la comanda soțului său, Mihail C. Șuțu. Acesta din urmă a fost primul guvernator al Băncii Naționale a României, membru al Academiei Române și descendent al uneia dintre cele mai importante familii boierești din spațiul românesc.

Importanța locului depășește însă valoarea sa funerară. La Călinești au fost semnate documente referitoare la Regulamentul Organic, iar în 1866, viitorul rege Carol I a poposit aici, însoțit de Dimitrie A. Sturdza, în timpul primei sale călătorii prin Prahova, înainte de a ajunge la Mănăstirea Sinaia.

Potrivit lui Max Caradja, conacul din cadrul domeniului se află într-o stare relativ bună, aici funcționând și în prezent un spital de neuropsihiatrie. În schimb, ansamblul funerar este abandonat și afectat de acte repetate de vandalism.

Situația este cu atât mai tristă cu cât încă din anul 1945 copiii profesorului Ion Cantacuzino au solicitat clasarea atât a conacului, cât și a ansamblului funerar ca monument istoric. În cererea depusă la acea vreme, Jean Cantacuzino scria: „În convingerea că clasarea acestui ansamblu ca monument istoric îl va feri de degradări sau chiar de ruină totală.”

La scurt timp, Regele Mihai a semnat decretul de clasare, însă măsura nu a reușit să împiedice degradarea monumentului în deceniile care au urmat.

Urmașul prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino afirmă că Primăria din localitate, proprietarul actual al ansamblului, a fost deja informată despre starea monumentului. Reprezentanții administrației locale au promis că vor lua măsuri pentru conservarea și protejarea acestuia.

Rămâne de văzut dacă intervențiile anunțate vor reuși să salveze unul dintre cele mai importante ansambluri funerare istorice private din România, loc de odihnă al unor personalități care au contribuit decisiv la modernizarea statului român.

Sursă informații și foto: Facebook/Max Caradja Johnson