Europol avertizează: jafurile din muzee devin tot mai violente. Cazul Coifului de la Coțofenești, dat ca exemplu într-un raport european

Jafurile din muzee își schimbă modul de operare, iar hoții recurg tot mai des la violență și la metode de forță pentru a ajunge la obiectele de valoare. Este una dintre concluziile unui raport de tip „Spotlight” publicat pe 24 august 2026 de Europol (Changing tactics, changing targets: the evolving nature of museum heists, Europol Spotlight Report series, Publications Office of the European Union, Luxembourg), care atrage atenția asupra apariției unor noi profiluri de infractori și asupra interesului tot mai mare pentru metale prețioase, pietre prețioase și obiecte de patrimoniu cu o puternică valoare culturală.

Dacă, în trecut, furturile din muzee erau asociate mai degrabă cu discreția, supravegherea atentă a țintelor și înlocuirea obiectelor originale cu falsuri pentru a evita detectarea furtului, anchetele recente indică o schimbare semnificativă de strategie.

Potrivit Europol, infractorii pătrund tot mai des prin forță în muzee și vitrinele de expunere, folosind baroase, topoare, răngi și, în unele cazuri, chiar explozibili.

Unul dintre exemplele prezentate în raport este jaful spectaculos de la Muzeul Drents din Assen, Olanda, în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025. Hoții au detonat un explozibil la intrarea în muzeu și au reușit să fure mai multe artefacte dacice, printre care Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur.

Coiful și două dintre cele trei brățări au fost ulterior recuperate și returnate României.

Aurul și pietrele prețioase, tot mai atractive pentru infractori

Europol observă și o schimbare în ceea ce privește obiectele vizate. În ultimii doi ani, metalele prețioase și pietrele prețioase au devenit ținte frecvente ale hoților de muzee.

Printre obiectele furate s-au numărat pepite de aur, monede din aur, obiecte decorative și bijuterii cu pietre prețioase.

Explicația este una simplă: aurul și argintul au o valoare ridicată și pot fi topite relativ ușor, ceea ce face dificilă identificarea ulterioară a obiectului original. În cazul bijuteriilor, pietrele prețioase pot fi scoase și valorificate separat.

În plus, infractorii ar putea considera că măsurile de securitate din unele muzee sunt mai puțin stricte decât cele existente în magazinele de bijuterii.

O altă categorie de obiecte care atrage atenția infractorilor este reprezentată de artefactele chinezești din porțelan, pentru care există o cerere importantă pe piața de artă.

Europol: pot fi implicate noi rețele criminale

Schimbarea tacticilor ar putea indica și o modificare a profilului celor implicați în astfel de jafuri.

În mod tradițional, traficanții de bunuri culturale evită violența și sunt specializați în furtul și comercializarea obiectelor de patrimoniu. În cazurile recente, însă, unii dintre autorii identificați par să aibă antecedente în alte tipuri de infracțiuni.

Mai mult, anchetele au indicat situații în care hoții au fost recrutați local, inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare și al canalelor de comunicare instantanee. Unii dintre aceștia nu aveau legături anterioare între ei și s-ar fi reunit punctual pentru comiterea jafului.

Europol ia în calcul inclusiv posibilitatea ca executanții unor astfel de furturi să fie recrutați aleatoriu, contra cost, pentru o singură operațiune. O altă ipoteză este aceea că grupări criminale active în alte domenii au descoperit potențialul unor jafuri din muzee: profituri mari și riscuri percepute ca fiind reduse.

Agenția europeană avertizează însă că există încă un deficit de informații privind noile structuri criminale implicate în furturile de bunuri culturale.

Europol monitorizează fenomenul

Centrul European pentru Criminalitate Gravă și Organizată al Europol sprijină statele membre în combaterea traficului ilegal de bunuri culturale prin asistență operațională, analiză și coordonare.

Experții Europol pot fi implicați inclusiv pe teren, pentru sprijinirea anchetelor, în timp ce, la nivel strategic, agenția urmărește evoluția fenomenului și încearcă să identifice noile amenințări și metode de operare.

Cazul artefactelor dacice furate din Olanda și recuperate ulterior demonstrează, astfel, că patrimoniul cultural nu mai este vizat exclusiv de hoți specializați în furturi discrete. Aurul, pietrele prețioase și obiectele de patrimoniu cu valoare ridicată au devenit ținte pentru infractori dispuși să folosească forța, inclusiv explozibili, pentru a-și atinge scopul.

Restaurarea coifului de la Coțofenești este în derulare

Analizele au fost realizate prin colaborarea specialiștilor Muzeului Național de Istorie a României cu cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) și cu experți ai Agenției Patrimoniului Național din Regatul Țărilor de Jos.

Investigațiile au urmărit caracterizarea materialelor și a tehnicilor utilizate pentru realizarea coifului, evaluarea stării sale de conservare, precum și identificarea modificărilor survenite la nivelul suprafeței și al structurii piesei.