De ce unii români au simțit puternic cutremurul de noaptea trecută, iar alții abia l-au perceput sau nu l-au simțit DELOC. Explicațiile specialiștilor

De ce unii români au simțit puternic cutremurul de noaptea trecută, iar alții abia l-au perceput sau nu l-au simțit DELOC. Explicațiile specialiștilor
Image
Image

Cutremurul de 5,7 grade produs în noaptea de marți spre miercuri, în zona seismică Vrancea, a fost resimțit diferit de la o localitate la alta, dar chiar și de la o clădire la alta. În timp ce unii români au povestit că au simțit un balans puternic și de durată, alții au perceput doar o vibrație ușoară, iar unele persoane nici măcar nu și-au dat seama că a avut loc un seism.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a explicat de ce reacțiile oamenilor au fost atât de diferite și care sunt factorii care influențează intensitatea cu care este resimțit un cutremur.

Seismul s-a produs miercuri dimineață, la ora 02:48:55, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 120,8 kilometri. Magnitudinea a fost stabilită la 5,7 pe scara Richter, iar intensitatea macroseismică epicentrală a fost de VI, fiind simțit puternic și în localitățile județului Prahova. Nu însă de toată lumea, pentru că au fost și prahoveni care nu au fost treziți de mișcările telurice!

Potrivit specialiștilor, magnitudinea și intensitatea unui cutremur sunt două lucruri diferite. Magnitudinea arată energia eliberată în timpul seismului, în timp ce intensitatea descrie efectele mișcării seismice într-un anumit loc. Prin urmare, același cutremur poate provoca senzații și efecte diferite, chiar și în zone aflate la distanțe relativ apropiate.

De ce unii au simțit balans puternic, iar alții doar o vibrație?

Un prim factor este adâncimea la care se produce cutremurul. Seismele vrâncene de adâncime intermediară, cu focarul situat între 60 și 200 de kilometri, pot fi resimțite pe suprafețe geografice foarte întinse, uneori la sute de kilometri de epicentru.

Contează, de asemenea, distanța față de focar, direcția de propagare a undelor seismice și caracteristicile geologice ale terenului. Unele tipuri de sol, în special depozitele sedimentare și terenurile moi, pot amplifica anumite componente ale mișcării seismice. În schimb, terenurile stâncoase au un comportament diferit.

Un alt element important este clădirea în care se află oamenii. Înălțimea, structura și rigiditatea construcției influențează modul în care aceasta reacționează la cutremur. Astfel, persoanele aflate la etajele superioare pot resimți un balans mai pronunțat decât cele de la parter sau de la nivelurile inferioare.

Și ora la care s-a produs seismul a contribuit la percepția diferită. Fiind vorba despre un cutremur produs în timpul nopții, când zgomotul ambiental este redus și majoritatea oamenilor se odihnesc, mișcările au putut fi observate mai ușor, inclusiv atunci când amplitudinea lor era relativ redusă.

De ce telefoanele au afișat o magnitudine de 6,5, diferită de cea anunțată de specialiști?

O altă nedumerire apărută după cutremur a fost legată de notificările transmise prin sistemul Android Earthquake Alerts al Google, care au indicat o magnitudine de 6,5, în timp ce INCDFP a comunicat inițial 5,6, iar ulterior a revizuit valoarea la 5,7.

Diferența este explicată de tehnologiile și metodele de calcul diferite utilizate de cele două sisteme.

Sistemul Google folosește accelerometrele integrate în telefoanele mobile pentru a identifica mișcările care pot indica producerea unui cutremur. Informațiile colectate de la mai multe dispozitive sunt procesate automat pentru detectarea rapidă a evenimentului și estimarea parametrilor acestuia.

În schimb, INCDFP utilizează datele înregistrate de stațiile Rețelei Seismice Naționale. Primele estimări sunt realizate automat, pe baza informațiilor disponibile într-un interval scurt, după care specialiștii reevaluează parametrii și analizează datele furnizate de toate stațiile care au înregistrat seismul.

De altfel, și în cazul cutremurului de miercuri dimineață, sistemul de avertizare timpurie al INCDFP a estimat inițial o magnitudine de 5,6, valoarea fiind ulterior actualizată la 5,7.

Sistemele de avertizare nu prezic cutremurele

Specialiștii mai atrag atenția că sistemele de avertizare timpurie nu pot anticipa producerea unui cutremur. Acestea detectează seismul după declanșare și transmit avertizări înainte ca undele seismice cu potențial distructiv să ajungă în anumite zone.

Estimările inițiale pot fi modificate pe măsură ce sunt colectate și analizate noi informații. Scopul acestor sisteme este să ofere cât mai repede un avertisment care să permită populației și operatorilor de infrastructură să adopte măsuri de protecție.